duminică, 6 iulie 2008

Uniunea Europeana sau Marea Amagire (I)

Dupa propaganda agresiva si tembela a anilor ‘50 , cand totul , inclusiv lumina , venea numai si numai de la Rasarit , era greu de crezut ca ar putea sa apara ceva care sa poata egala in josnicie obedienta de care au dat dovada trambitele Maretei Uniuni Sovietice . Dar niciodata sa nu spui niciodata .

La nici 5 decenii , istoria se repeta . E drept ca acum totul ne vine dinspre Occident si ca trambitele de azi sunt altele , dar partitura a ramas aceeasi . Iar pe locul Maretei Uniuni Sovietice troneaza , vremelnic , si mai Mareata Uniune Europeana . 
Si acum , ca si atunci , parerea diferita inseamna bucluc . Daca acum 50 de ani sa cartesti insemna sa risti o vacanta prelungita la Canal , azi consecintele sunt mai putin contondente , dar in esenta , aceleasi : risti ostracizarea . Cu toate consecintele ei . Iar judecatorii tai , chiar daca nu mai sunt activistii si propagandistii semianalfabeti care taiau si spanzurau in perioada de referinta , sunt la fel de intoleranti si traiesc acelasi sentiment de infailibilitate ca si predecesorii . 

Exista , totusi , cateva diferente fundamentale intre cele doua perioade . Una dintre aceste diferente , dupa parerea mea cea mai pernicioasa , este aceea ca , in perioada stalinista , lucrurile erau clare . Si ideologic , si metodologic . Fiecare stia cum stau lucrurile . Azi chestiunile sunt mult mai neclare si mai interpretabile . Semn clar ca papusarii invata din mers . 

Ce inseamna , in fapt , apartenenta la Uniunea Europeana pentru mine ? Pentru marea majoritate dintre noi ? Dincolo de povestile propagandei ? Ia sa vedem ce se “da” si ce se cere , ca sa-l citez pe Tudor Popescu .
Ce ni se promite : in esenta , bunastarea si siguranta pe care noi o atribuim occidentalilor . Este posibil acest lucru ? Raspuns scurt si simplu : NU . De ce ? Din cel putin doua motive . Ambele obiective .
Primul motiv este de ordin general si tine de filozofia istoriei . Spre deosebire de occidentali , noi ne aflam in alt spatiu si in alt timp istoric . Iar istoria nu suporta salturile .
Al doilea motiv tine de o realitate si mai dura decat precedenta : punctul in care am ajuns si directia pe care se afla omenirea acum constrange inclusiv occidentul la o schimbare de paradigma . Ceea ce presupune pierderea , intr-un fel sau altul , a modului de viata care ne este fluturat noua in fata . Pe post de morcov .
Ce ni se cere ? In esenta , totul . Sa renuntam la independenta , la statalitate , sa dam pe daiboj toate resursele vitale , sa instrainam toata averea realizata in cei 50 de ani de comunism si sa amanetam pana si viitorul copiilor nostri . Dar , mai presus de toate astea , ni se cere sufletul .
Cu alte cuvinte , ni se cere sa dam totul pentru o punga goala .
Sa vedem cum au mers lucrurile , in plan practic , pana acum .

Din ceea ce ni s-a promis , am obtinut dreptul de a “calatori” fara viza in UE . Asta daca calatorie inseamna sa ajungi peon in Spania , salahor in Italia sau slujnica in Germania .
Ce altceva am mai obtinut ? Dreptul la aceleasi preturi si costuri ca cele platite de occidentali , la un venit care nu atinge nici macar a zecea parte din venitul acestora . Dreptul de a “contribui” la bugetul Uniunii . Dreptul de a pierde forta de munca calificata si tinerii crescuti de noi in favoarea acelorasi occidentali . Dreptul de a beneficia de “expertiza” si sfaturile , evident dezinteresate , ale comisarilor europeni si a unei armate de functionari comunitari . Dreptul de a renunta la ceea ce ne defineste ca natiune in favoarea privilegiului de a asista , de exemplu , la legiferarea casatoriilor intre homosexuali . Si alte nenumarate drepturi , toate de aceeasi natura .

Catre comunismul luminos am marsaluit 5 decenii . La capatul carora am gasit ce ? Ce ne asteapta la capatul drumului pe care suntem acum ? Si cate generatii isi vor fi irosit viata pana vom ajunge la acel capat ? De ce trebuie sa fim , mereu , ca magarul indaratnic din poveste , care nu putea fi urnit nici cu vorba buna , nici cu bataia , dar putea fi prostit cu un morcov fluturat in fata botului ? Morcov la care nu va ajunge niciodata …

Niciun comentariu: