Turisti despre Sighisoara (II)

Iata ce povesteste un anume Stiks in “Sighisoara – cetate medievala cu prostie actuala…” (articol publicat in 22 iun. 2010) :

"Imi aduc aminte ca imi doresc demult sa ajung la Sighisoara.(…) Odata ajuns acolo, dand o tura, mi-am dat seama ca Sighisoara nu e ca la televizor. (…) … un lucru care nu l-am inteles nici eu, nici cumnata-miu: cum dracu permit accesul in cetate cu masina. Mai normal era sa faca frumos o mare parcare la baza cetatii unde sa parcheze toti cei care vor sa viziteze sau sa se cazeze in cetate si de acolo sa mergi frumos pe jos… nu, la noi totul e de vanzare. (…) Totusi iti dai seama ca esti intr-o cetate medievala in momentul in care ceri nota. (…) Cat despre cetate, per total… o totala paragina."

La comentarii , doua de retinut :

“Nota de plata e monumentala. Cat despre autoritatile care ar trebui sa se ocupe de cetate nu are rost sa discutam. Atata timp cat se permite accesul in interior cu masina… nu vad de ce ne-am astepta sa mai si reabiliteze ceva” (Evilvan).

“Sa vina 10 RON/masina, pachete-pachete” (Stiks).

… Chiar asa ! Stiks a pus punctul pe i : la 10 RON/auto , sa curga masinile “pachete-pachete” ! As fi curios sa vad documentele contabile ale firmei Boss Company SRL inainte si dupa incheierea parteneriatului public-privat incheiat cu Primaria . Oare cate sute de mii de euro s-au scurs dinspre public inspre privat in anii parteneriatului ? Si in care buzunare au intrat ? Si pentru ce ? Si cine* raspunde ?

Pana una-alta , iata cateva cifre din bilantul Boss Company SRL :

2007 : cifra afaceri - 1.128.246 , profit -  84.311 , angajati - 13

2008 : cifra afaceri -   949.134 , profit - 230.837 , angajati - 10  

2009 : cifra afaceri -   982.343 , profit - 164.407 , angajati - 14  

Profit total declarat 2007-2009 : 479.555 RON (cca. 120.000 euro) .

Vazand cifrele , ce ziceti ? Credeti ca se va renunta la accesul auto in Cetate ? 

______________________________________________________

Sandrinio Neagu avertizeaza potentialii interesati : “Nu mergeti la Sighisoara !” De ce ? Iata de ce :

“În cetatea se execută lucrări de refacere a infrastructurii, iar totul se face în dulcele stil românesc. Adică azi se sapă un şanţ, pentru ca mâine să fie mutat cu jumătate de metru mai la dreapta, sau la stânga. (…) Norii de praf se ridică peste tot, iar a savura o cafea devine deja un act de ambiţie prostească. Nu se lucrează doar în anumite zone şi protejat, măcar pentru a nu speria turiştii care vin cu miile în zilele de vară, ci peste tot şi nicăieri. (…) Uliţele Sighişoarei sunt pline cu produse fără valoare. Mitul lui Dracula este exploatat din tot ce se poate, de la tricouri jerpelite până la halbe de bere sau sticle de vin. Evident, la preţuri de 2-3 ori mai mare decât ai putea cumpăra aceleaşi produse din oricare alt loc din România. (…) Singurul lucru neatins, deocamdată, este turnul cu ceas. Dar şi aici, românii au scornit o minune. Taxa de fotografiat este de 30 de lei, iar cea de filmat de 40 de lei. Asta în afara biletului care costă 6 lei de persoană, sau jumătate pentru elevi şi studenţi. (…)”

_______________________________________________________

Cautand opinii despre Sighisoara , gasesc un clip postat pe YouTube despre (cu) elevii liceului Joseph Haltrich . Privind filmuletul am realizat , pentru a nu stiu cata oara , cat de norocos am fost : m-am nascut in Sighisoara si mi-am trait copilaria si adolescenta intr-o perioada atat de fasta …

Un sfat : daca vizionati clipul , faceti-o fara sonor . 

        P.S. In pofida celor aratate , nu pot sa nu fiu de acord cu cele afirmate de reprezentantul Boss Company in paginile JSR . Si asta deoarece  "elitele" spun adevarul (de regula) doar atunci cand ajung sa se toarne reciproc ... :   

        "Nu credem  că domnul consilier local Adrian Burlacu (in calitate de preşedinte al Comisiei de analiză a contractului de concesiune nr. 4/12171/2005 , n.m.) este persoana potrivită să aducă în discuţie legalitatea contractului Boss Company şi nu cred că îl prinde rolul de  apărător al intereselor locale. (...) 

Din cunoştinţele noastre operează o incompatibilitate între calitatea de consilier local şi cea de membru/preşedinte al unei asociaţii sau fundaţii ce are relaţii patrimoniale cu Consiliul Local sau cu administraţia publică locală.(...)

Asociaţia a cărei (sic!) preşedinte este domnul Burlacu, a închiriat (in folos propriu , n.m.) contra unor sume considerabile de bani doi ani la rând aceste spaţii, fără a plăti nici un ban firmei noastre, dar în schimb noi pentru aceea perioadă am plătit redevenţă Primăriei Sighişoara. De aici reiese interesul cu caracter personal şi exclusiv  patrimonial al domnului consilier. (...)

În consecinţă,  munca asiduuă şi meticuloasă a domnului Burlacu în cadrul comisiei, la care el face reclamaţii şi tot el le soluţionează,   este în interes pur personal ,pentru ca spaţiile de parcare să fie închiriate de Asociaţia unde el este preşedinte  şi nu de  Primăria Sighişoara ."

* In pofida actualului razboi purtat intre cele doua roze-sefe (fosta si actuala) , cel putin trei intrebari (retorice) raman .

Prima : cine si de ce a incredintat parcarile si accesul in Cetate celor de la Boss ?

A doua : cine , de ce si cu ce mandat a prelugit (intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor locale 2008) respectivul contract cu inca 10 (zece) ani ? 
         A treia : motivele care au justificat decizia dintre tururi si-au pierdut validitatea ? Cum asa ?

             

Concurenta e buna . Pentru afacerile altora …

Ne inchinam conceptului de economie de piata si invocam virtutile concurentei ca pe cele ale unui panaceu de esenta divina . Asta chiar daca suntem departe de a le intelege si doar atata timp cat se aplica altora . De indata ce concurenta vizeaza una din afacerile noastre , recurgem la orice mijloace s-o inlaturam . Iar atunci (si numai atunci) cand n-o (mai) putem inlatura , incercam tot felul de manopere sa i ne sustragem (vezi inclusiv urzirea unor “parteneriate” care duhnesc de la o posta a cartel*) . Evident , ma refer doar la unii din noi …

______________________________________________________

Primesc in aceasta dimineata o scrisoare de la RCS & RDS , scrisoare prin care sunt informat ca , “in urma parteneriatului** incheiat intre (…) Teleson si compania lider de piata (…) RCS & RDS” , sunt “invitat” ca pana in 28 februarie sa optez “pentru oferta de servicii Digi” . Scurt pe doi . 

Ce poti spune pus in fata unei asemenea “invitatii” ? As fi trecut oricum la “Digi” , dar nu asa !

Cu toate ca nu ma trage inima , ma vad nevoit sa las altele la o parte si sa studiez contractul incheiat cu Teleson . Sa vad in ce masura rezilierea (poate cesionarea) unilaterala a acestui contract este sau nu legala . Iar daca nu este legala , sa decid ce fac (inghit galusca sau angajez inca o lupta) . S.a.m.d. .   

Colac peste pupaza , ma sacaie o intrebare : oare nu cumva “parteneriatul” notificat este de competenta Consiliului Concurentei ?

______________________________________________________

Presa de azi reproduce , in corpore , o informatie interesanta : in ceea ce priveste contractele cu statul , “firmele senatorului PDL Petru Başa bat orice record, de departe. Acesta are 617 contracte încheiate cu instituţii ale statului, TOATE atribuite prin încredinţare DIRECTA.” Ce ziceti ? Eu spun ca si aici sunt banii talhariti de la mine si de la dumneavoastra …  

Cum vom iesi din acest cosmar ? Strict in doua moduri : fie “parasind sistemul pe cale naturala” (vorba dementului cazut , “in direct” , in cap - vezi aici) , fie (daca vom trai suficient) prin foc si sange . Exclud , cu tristete , orice alta alternativa . 
        Cand vom iesi din acest cosmar ? Mai bine sa n-o stim …

  

* CARTÉL = uniune monopolistă în care (doua sau) mai multe întreprinderi din aceeași ramură de activitate încheie o convenție, stabilind prețurile, condițiile de vânzare și de aprovizionare, termenele de plată, cantitatea de mărfuri ce urmează să o producă fiecare și își împart piețele de desfacere, în vederea limitării sau eliminării concurenței.    

** PARTENERIÁT  = asociere a doi sau mai mulți parteneri (de afaceri). (sursa : DEX online)

Precizare : scopul definitiilor de mai sus este acela de a exclude orice ambiguitati (de interpretare) .

   

Petitie pentru “Acces auto Cetatea Medievala” *

"Rasfoind" presa sighisoreana , aflu ca “a apărut şi o petiţie online  asumată (cum rezultă din prima frază) de locuitori ai Sighişoarei, agenţi economici cu activitate în turism, respectiv salariaţi cu locul de muncă în Cetatea medievală, petiţie prin care îşi exprimă dezacordul pentru interzicerea accesului în cetate prin amplasarea unei bariere de către societatea care administrează parcările în municipiu şi pe care o acuză că nu deţine autorizaţie de construire” (sursa J.R.S.) .

Mai sa fie ! Semnata de locuitori , operatori si salariati ? Care “isi exprima dezacordul” si fata de “interzicerea accesului in cetate” (sic!) , dar mai ales fata de "societatea care administreaza parcarile” ? Si cum vine asta , “nu detine autorizatie de construire” ? Suntem sat fara caini ? Sau legile se aplica selectiv si pe sarite ? Oare eu sau d-vs. am putea instala , asa , fara autorizatie de construire , o bariera la intrarea in Piata Cetatii ? Cine umfla oare salarii groase pentru supravegherea disciplinei in constructii ? De ce nu aplica legea ? Este neglijent ? Este timorat ? Poate cointeresat ?

In fine , caut petitia si dau de ea aici . O compunere insailata in viteza , purtand o amprenta inconfundabila . Trec la semnatari : pana la ora la care scriu , si-au insusit petitia 10 (zece) locuitori , operatori si salariati . In 2 (doua) saptamani . Larg ecoul ! Larga adeziunea !

De fapt , semnaturi sunt cu doua mai multe , dar una (pozitia 11) afirma motivat un “dezacord total” , iar a doua (pozitia 12) este pretext pentru o usoara bascalie . Printre cei 10 semnatari , 4 nume cunoscute . La pozitia 4 apare (surpriza si nu prea) si numita Ratiu Anca , foarte probabil initiatoarea si autoarea petitiei . Remarc varsta petitionarilor : tineri toti . Tineri , da' invatati pe patru roti .

Tin sa reamintesc : in aprilie anul trecut , 85 de locuitori ai Cetatii am depus , sub semnatura , un memoriu** adresat onor primarelui si Consiliului Local , memoriu prin care solicitam limitarea accesului auto in Cetate conform legii (a HCL-urilor in vigoare) . Rezultatul : zero barat ! 85 de locuitori ai Cetatii fac mai putin decat (maximum) 20 de operatori in turism ? 20 de operatori in turism fac mai mult decat legea ? Da ! De ce ? Simplu : asa-i in democratie ...  

Voi monitoriza aceasta petitie si felul in care va fi invocata .

* nu vi se pare ca “acces auto in Cetatea Medievala” suna ca dracu’ (vorba unui clasic in viata) ? Ca zgarie pe creier ? Oare ce nu-i in regula , nici cu sintagma , nici cu pretentia ? 

** constat ca memoriul si listele de semnaturi au fost publicate numai pe Samizdat si s-au pierdut . O sa le public din nou .

 

E clar : ne-am pricopsit cu inc-o secatura …

Numitul Komartin , premiatul Academiei , recidiveaza rapid . Tot in Romania Libera . De data asta , tinta persiflarilor sale este Paunescu . 

Iata intrebarea jurnalistei si opiniile premiatului :

Intrebare : “Adrian Păunescu a fost unul dintre poeţii bogaţi ai zilelor noastre. Care este părerea ta despre poetul Păunescu?”  

Raspuns C.K. : “Foarte mulţi apreciază uşurinţa de versificator, voioşia şi transparenţa lui Păunescu. Eu l-am citit cu atenţie şi nu cred că este nici un foarte bun versificator: întotdeauna găseşti câte un metru şchiop, o rimă falsă, o figură de stil riscantă, lucruri pe care la marii poeţi nu le întâlneşti pentru că au nas, fler, experienţă şi stimă de sine ca să nu lase orice să curgă pe foaie. Acest poet nu a tăcut niciodată şi nu a încetat să scrie niciodată. Dacă e onestă istoria literaturii române, nu îl va reţine mai mult ca pe Aron Codrus sau Octavian Goga. Păunescu este un poet al naţionalismului lătrat, exprimat cu emfază şi cu patos - o anumită tradiţie a literaturii care sper să se sfârşească odată cu Păunescu.” (articolul integral aici)

Deci asa ! Cu autoritatea varstei si a talentului confirmat de premiul  Academiei , C.K. ii desfiinteaza si pe Adrian Paunescu , si pe Octavian Goga , si pe … Aron Codrus* (sic!) . Iar daca istoria literaturii romane nu se va conforma sentintelor inegalabilului poet si critic , va fi lipsita de onestitate !

Cat de secatura trebuie sa fii ca sa-l acuzi (cu perfidie) pe Goga de nationalism latrat ? Si cat de tare trebuie sa te arda invidia ca sa te impinga sa afirmi despre poezia lui Paunescu ca “întotdeauna găseşti câte un metru şchiop, o rimă falsă, o figură de stil riscantă” ?   

______________________________________________________

Sa asistam oare la momentul de debut al noii generatii de intelectuali gonflati , tip G.D.S. ? O noua generatie de grafomani lipsiti de caracter si de har ? O noua generatie de truditori impotriva Romaniei ? O noua generatie de cozi de topor si de alogeni tradatori ? De impusca francu’ si de vanatori de sinecuri ?

* Aron Codrus (cel din context) nu exista . Exista , in schimb , poetul Aron Cotruș . Dar de unde sa stie asemenea amanunte cele doua secaturi ?  

Poetul (sic!) Komartin despre Eminescu

        Citesc , obligat de principii , tot felul de publicatii electronice . Multe ma dezgusta . Printre ele , si ziarul “Romania Libera” . Nu vreau sa-l calific acuma ; ma rezum numai la a observa cat de actuale sunt versurile  “Şi această ciumă-n lume şi aceste creature / Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri / Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, / Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!”

Gasesc , in numarul de azi , un interviu cu “poetul” Komartin . Subiectul interviului : Claudiu Komartin despre Eminescu (sic!)  . Nu voi analiza parerile numitului Komartin despre poetul nostru national ; ar fi timp irosit si pentru mine , si pentru d-vs. . In locul analizei  , voi reproduce cateva insiruiri de cuvinte creatia “poetului” : “Am iubit cu înfrigurare această lume / şi încă o iubesc, cu mari contradicţii şi răfuieli, / deşi detest puturoşenia valahă”.  Clar ?  

Cu toate ca sunt aproape sigur de inutilitatea demersului , i-am adresat cateva intrebari “poetului” . Nu cred ca vor fi publicate . Si de aceea , iata-le :  

Ce poezii scrieti d-vs. , d-le Komartin ? Si carei etnii ii apartineti ? Ca dupa nume nu pareti a fi roman ...

        Si ce anume nu stiti "daca mai e in trend" ? Si ce-i aia "trend" ? Si de ce credeti ca "intelectualii" care se tot opintesc "sa dea jos de pe soclu o statuie care nu mai putea sa faca absolut nimic ..." sunt "de buna factura" ?  Aveti habar despre ce vorbiti ? L-ati citit pe Eminescu ? Daca (cumva) da , l-ati inteles ? Il simtiti ? Ati citit "Criticilor mei" ? Ati citit cele "Doua note" ale lui Caragiale ? Nu cred …  Iata un fragment :

“Pe varful unui obelisc batran se abate cateodata si un vultur , dar mai ales se strang totdeauna roiuri de muscute si bazaie pe creasta monumentului infierbantata de arsita . Apele norilor , vanturile vremurilor spala si svanta piatra nobila de urmele acelor efemere , si ea ramane tot curata ca mai-inainte si pentru mai-nainte .”   

D-le Komartin , aveti idee cat de penibil sunteti ?

P.S. Un fapt remarcabil : majoritatea detractorilor lui Eminescu au sange strain . Incepand cu Macedonski (origini sarbo-bulgare) si incheind cu “cel mai mare geniu gonflat din mass media damboviteana” , H.R. Patapievici [fiu al cominternistului polon-ucrainean-evreu (?) Dionisie Patapievici*] ...

* “Dionis Patapievici (n. 1921) nu era cetăţean român. Pentru a obţine cetăţenia, invocă Legea nr.162 din 29 mai 1947, care declară cetăţeni români pe toţi cei care, ei sau părinţii lor, au locuit în 1920 pe teritorii supuse jurisdicţiei Statului român. Nu există dovada renunţării la cetăţenia sovietică.  ….Patapievici senior apare când Patapievici Dionisie sau Dionis, când Patapiewicz Denys, când Patapicovici. Naţionalitatea este incertă. Cea declarată era cea polonă, alţii spun că ucraineană” (v. Mihail Marin, Cazul Patapievici, în “Curentul”, august, 2008).

 

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (VII)

6. Sfaramarea traditiei (II)

Tot catre distrugerea culturii conduce si “atitudinea unei mari parti a tinerilor din ziua de azi fata de parinti” (cartea a fost publicata in 1973 , dar afirmatia ramane valabila) , atitudine caracterizata printr-o aroganta dispretuitoare care poate degenera in ura . Tinerii revoltati privesc generatiile mai varstnice ca pe un grup etnic strain si dusman .

Acest tip de atitudine (respectiv raporturile dintre grupurile etnice concurente de-a lungul evolutiei culturale) a fost numit de catre E. Erikson pseudo-speciation (in esenta , o analogie remarcabila intre evolutia divergenta a grupurilor etnice independente si evoluţia filogenetica a speciilor) .

Foarte pe scurt , „unităţile culturale (...) sunt ţinute laolaltă şi totodată deo­sebite de alte unităţi prin rituri şi norme de comportare socială ce au luat naştere de-a lun­gul istoriei culturii” . (...) „Această înaltă preţuire a tuturor simbolurilor grupului propriu e însoţită de un dispreţ corespunzător manifestat faţă de oricare altă unitate culturală comparabilă” .

In consecinta , „orice grup cultural îndeajuns de bine contu­rat are  tendinţa de a se privi pe sine însuşi ca pe o specie proprie, considerînd că membrii altor unităţi comparabile nu sunt cu adevărat şi pe deplin oameni”. Este de retinut ca „în foarte multe limbi ale băştinaşilor termenul utilizat pentru desemnarea membrilor tribului propriu e , pur şi simplu , om" (vezi , spre exemplu , pretentiile tiganilor : dom - rrom - om) .

Prin urmare , daca cei apartinand altor grupuri “nu sunt cu adevărat şi pe deplin oameni” , a-i ucide nu este o crima adevarata (concluzie extrem de periculoasa deoarece poate inlatura inhibitia de a ucide un alt membru al speciei) .

Grupurile etnice concurente dezvolta ad-hoc un port popular inconfundabil . Spre exemplu , in „Europa Centrală, straiele ţărăneşti care să mar­cheze specificul locului au dispărut de mult, ele fiind purtate cu îndîrjire numai în Ungaria, şi anume în acele regiuni unde satele maghiare şi cele slovace sînt foarte apropiate. Acolo, portul popular e afişat cu mîndrie, intenţia vădită a fiecărui grup etnic fiind aceea de a-i supăra pe membrii celorlalte grupuri etnice”.

Acelasi lucru este specific anumitor grupuri de tineri , care , in ciuda nonconformismului clamat , „manifestă , în mod uimitor , tendinţa vizibilă de a se distinge printr-o uniformă” .

Faptul ca tinara generatie incearca sa se distanteze cat mai mult cu putinta de generatia parintilor nu inseamna ca o ignora . Din contra : o studiaza in amanunt pentru a se putea plasa in extrema . Generatia in varsta intelege (chiar daca nu in mod conştient) situatia , care poate escalada rapid . Acest cerc vicios are drept cauza „o perturbare funcţională a procesului de dezvoltare desfăşurat la om în pe­rioada pubertăţii” . Puberul cunoaste tentatia desprinderii de traditiile casei parintesti , fiind instinctual imboldit sa caute noi idealuri (un fel de neofilie fiziologica) si sa si lupte pentru acestea . Functia acestui proces este „aceea de a ajuta la formarea unei anumi­te flexibilitati în cadrul transmiterii - altminteri prea rigide - a normelor comporta­mentale culturale” . Ca orice structura stabila , normele comportamentale culturale presupun pierderea unor grade de libertate , pierdere compensata de anumite mecanisme care ofera reazem si protectie . Flexibilitatea in raport cu aceste norme slabeste mecanismele amintite , expunand puberul anumitor pericole .

In mod normal , perioada neofiliei fiziologice este urmata de o perioada de atasament si respect pentru tot ceea ce e traditional ; „A. Mitscherlich numeşte acest fenomen ascultarea tîrzie". Sistemul alcatuit din  neofilia fiziologica si ascultarea tarzie anihileaza elementele depasite ale unei culturi , mentinandu-i insa structura esentiala , impiedicandu-i  osificarea si asigurandu-i dezvoltarea pe mai departe . „Fiind , în mod necesar , dependentă de interacţiunea foarte multor factori interni şi externi , funcţia acestui sistem poate fi uşor perturbată” .

Despre aceste perturbari si despre consecintele lor , intr-un articol viitor .

Hotel Sighisoara - sfarsitul primului volum

        In data de 20 decembrie 2010 am primit raspuns la ultima solicitare de informatii adresata Primariei Sighisoara in chestiunea Hotel Sighisoara (vezi aici) . 

 Raspunsul este , in rezumat , un refuz net in sensul art. 21(1)* din Legea 544/2001 , refuz semnat de omniprezenta si omnipotenta  Ratiu Anca Silvia , persoana prinsa intr-un flagrant conflict de interese cel putin relativ la chestiunea Hotel Sighisoara . Subliniez : simplul fapt ca aceasta adresa poarta semnatura numitei Ratiu Anca Silvia este , in sine , o sfidare crasa atat a legii , cat si a mea .

In plus , situatia accesului auto in Cetate - situatie pentru care principali responsabili sunt cei trei (doi + unu) asociati in participatiune -  ramane neschimbata : Cetatea geme de masini , majoritatea protapite in fata Hotelului Sighisoara si in Piata Cetatii .

Prin urmare , am hotarat sa adresez , conform legii , o ultima reclamatie administrativa catre primar . Daca si de data asta acesta va considera ca relatia sa personala cu asociatii este mai importanta decat respectarea legii si mult peste interesele comunitatii , probabil voi uza de prevederile art. 22(1) din Legea 544/2001 (respectiv sesizarea sectiei de contencios administrativ) sau , si mai probabil , voi sesiza Ministerul Public , respectiv Parchetul General al Romaniei . Posibil si una , si alta .

Din considerente care tin de principii , am facut eforturi sa evit asemenea abordari radicale . Este clar ca aceste eforturi au trecut neobservate , sau , daca au fost observate , au fost gresit interpretate . Mea culpa .   

Iata documentul :

_____________________________________________________

In alta ordine de idei , consecvent cu cele aratate aici , am solicitat  Primariei Sighisoara clarificari in legatura cu criteriile dupa care se “toaleteaza” arborii din Cetate si in legatura cu persoanele care dispun aceste “toaletari” . Asemenea , am solicitat clarificari in legatura cu volumul de lemn taiat si modul in care a fost valorificat . Mai jos documentul:

Pe masura ce chestiunile in discutie isi vor urma cursul , voi reveni cu detalii . 

*  Art. 21(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.  

Repavarea Cetatii - alte consecinte grave

Dupa ani de santier bezmetic , ani in care Cetatea a fost sapata fara cap , fara simt si fara noima de cateva ori , iata ca devin vizibile alte consecinte grave : mormintele Cimitirului din Deal o iau (incet dar sigur) la vale .

Dupa cateva zile de dezghet , observ o puternica tendinta de miscare a terenului pe directia “Poligonului” , respectiv a strazii  Samuil Micu - strada folosita intens drept cale secundara de acces auto in Cetate pe tot parcursul anului trecut .

Pe aceeasi directie , panta a fost "toaletata" cu aplicatie (vezi aici) .  

Iata cateva din primele consecinte :

Cum se explica fenomenul ? Simplu : tasarea terenului catre baza dealului (urmare directa a traficului auto absolut demential , trafic permis de "edili" la presiunile anumitor "operatori") si defrisarea pantelor  . Cine sunt vinovati ? “Edilii” si “operatorii in turism” . Iresponsabilitatea , lacomia si nesimtirea acestora pun in pericol monumente care au trecut cateva veacuri .   

______________________________________________________

As pune pariu ca “edilii” vor afirma ca asa stau (arata) lucrurile de cand lumea . Intamplarea face ca eu parcurg zona de cel putin patru - cinci ori pe saptamana si am suficiente fotografii care vor certifica contrariul .

In acest punct , trei intrebari retorice :

1. ce masuri vor lua “edilii” pentru impiedicarea distrugerilor viitoare si repararea celor deja infaptuite ? Raspuns : nici una .

2. pentru distrugerile care au avut loc si pentru cele care (cu certitudine) vor urma , cine si cum raspunde ? Raspuns : nimeni .

3. tinand cont de starea de fapt si de raspunsurile la  primele doua intrebari , ce imi (eventual ne) ramane de facut ? Raspuns : intr-un articol viitor .    

P.S.  Ca si cum pesta edililor si a operatorilor n-ar fi fost suficienta , incepand cu aceasta iarna a mai aparut una : cativa dezmosteniti ai sortii , dintre cei care nu au bani nici de gaz , nici de lemne (dar au pentru alcool si tigari) , s-au apucat sa-si taie , din cimitir si de pe versantii Cetatii , lemne de foc . 

Primaria-i plina de luft-inspectori si avem si politie comunitara , politie , jandarmerie , garda de mediu , etc. , etc. , multi cata frunza si iarba si toti cu pretentii la salarii , sporuri , prime , premii , pensii , s.a.m.d. . Ce fac ? Dorm pe ei ? S-au problemele de tipul asta nu-i preocupa pe nici unii ?  

Turisti despre Sighisoara (I)

Fiind prezumat de catre iubitorii de sighisoreni cum ca as fi nu numai carcotas , ci si de rea-credinta , m-am gandit ca ar fi util sa caut si sa public opiniile (despre Sighisoara) unor turisti care ne-au vizitat si au vazut ceea ce era de vazut .

Iata doua dintre aceste opinii , publicate drept comentarii la un articol pe care il gasiti aici . Precizez ca nu sunt chiar intru totul de acord cu parerile exprimate (vezi , de ex. , partea cu ardelenii tâmpi care tin sa ridiculizeze turistul pe motiv ca  ar fi  moldovean) , dar le gasesc interesante si , in mare masura , pertinente .

As fi curios sa aflu parerile alesilor (respectiv ale operatorilor) vis a vis de asemenea opinii ...

 

florin - 06 02 2010, 21:21

“Sighisoara. Ce sa spun? Un oras frumos,splendid,plin de traditie …..dar care la fel ca orice lucru placut din Romania , nu stie sa se vanda. Peripetiile incep de cum ajungi in centru unde orice colt de strada se plateste. Nu asta ar fi o problema ci faptul ca nu ai cui ,umbli cate jumatate de ora ca sa prinzi un individ cu figura acra si plictisit de ceea ce face ca sa-i dai banii. Cand te intorci la masina gasesti trei care fac poze si mai stai jumatate de ora sa te certi cu ei , protestezi cu biletele in mana in timp ce ei te trateaza ca pe un hot si-ti explica cu nonsalanta ca daca te judeci cu primaria recuperezi amenzile cu care te ameninta. Nu vad abuzul,nu stiu sa poarte o discutie,nu esti in fata lor decat un paria,un nimeni care trebuieste adus la tacere. Dupa ce lamuresti problema vizitezi un oras rascolit de transee , de noroiaie si faci un slalom de neuitat printre buldozere si camioane cu piatra in timp ce plamanii ti se bucura de mirosul de praf si motorina ,cauti un loc printre borduri si trotuare smulse ca sa faci o poza ca amintire dar….singura amintire ramane noroiul de pe hainele si bocancii tai,de filmat ceva nici nu se poate pune problema,doar tarabe ca la piata cocotate pe movile de noroi. Vrei sa cumperi ceva?cramponeaza-te bine ca sa nu o iei la vale!. Mergi la banca sa scoti niste bani ,sighisorenii fiind ardeleni pursange binenteles ca nu se pot abtine sa te ridiculizeze putin,sa-si dea coate ca esti moldovean. Te simti bine,ca un mutant,ca un extraterestru la care se uita toti cu o expresie tampa pe fata si cu zambete ironice in coltul gurii.In final le cer scuze sighisorenilor de treaba si va spun adevarata durere. Si eu sunt sighisorean,nascut si copilarit pe meleagurile voastre , am plecat printr-o imprejurare si sincer….orasul pe care nu il puteam uita mi-a lasat un gust mai mult decat amar si mi-a reamintit ca nu sunt decat un turist roman care beneficiaza oriunde de aceleasi servicii de proasta calitate care sunt in toata tara. Valoarea mea de turist nu este recunoscuta decat la bulgari ,la turci ,la arabi si in Europa ,in Romania nefiind decat un roman care trebuie sa lase banii si sa dispara cat mai repede ca sa faca loc altui roman bun de jecmanit.Rusine Sighisoara! Va intreb acuma, v-am vizitat o data si inima pe mine ma tragea sa o fac ,dar…oare ma voi mai intoarce? Ce sa spum de un strain ? Nu asa se atrag turistii! Nu cu indiferenta si aroganta vinzi ceva! Turistii nu sunt orbi si nimica nu se uita,din contra…se impartaseste si la altii. Mai iesiti si voi in lume……………”

Bogdan - 06 05 2010, 15:22

“Mda sighisoara recunosc ca a trecut ceva vreme de cand am fost sa vizitez sighisoara de trecut prin centru am trecut de mai multe ori in ultimu as .. ce am sa va poveste eu aici ii ce mi sa intamplat cam cu 1 an in urma ..

Cum mergi ajungi in Sighisoara drum frumos pe mai multe benzi oameni multi care asteapta la trecerea de pietoni aa frumos parca nu esti in romania … iti parchezi masina intr-o parcare oarecare apare unu .. nene nene parcarea trebuie platita , cat face ? 6 lei bine dai la omu bani si iti continui drumu asta cu conditia ca nu vrei sa urci in centate cu masina lucru care te costa vreo 25 de lei ..bine urci in cetate , in cetate mizeria praf tigani plin de tarabe cu chinezari pahare farfuri de toata jena Dracula Transilvania rahaturi deastea … vrei sa urci in in miricul “Turnul cu Ceas, clădire medievală în care se găseşte Muzeul de Istorie din Sighişoara. Muzeul deţine câteva piese valoroase din perioada dacică ” vrei sa urci 3 sau 4 lei pentru studenti vrei sa faci poze nene 20 de lei vrei sa filmezi 25 sau 30 de lei … nu mersi ma multumesc cu vizitatu ..incepi sa urci cladire veche podele de lemn scartie toate dar asta face parte din farmec peste tot afise daca vrei poze filme platesti extra cate un tip prin fiecare camera care probabil verifica aceasta regula PESTE TOT afise cu ca rugam nu atingeti exponatele wtf .. o roata de mora “probabil din era dacilor” ca alcumva nu inteleg ce se putea distruge prin atingere poate prafu de pe ea .. ma rog cat despre valoroasa colectie de obiecte ce mi-a ramas intiparit in luma a fost un set de instrumente chirurgicale pentru obstretica-ginecologie , mare interes din partea acea colectie , ajungi sus mecanismu ceasului se vede frumos acolo poti sa iesi sa mirosi aeru te poti arunca usor de pe turn pentru ca nu este nimic care sa te impiedice ..

bun coboram din turnu de cea ajungem langa la un muzeu daca-mi aduc eu bine aminte .. Muzeu de arme medievale ….aaa uu aici ii de noi hai sa vedem din nou 3-4 ( filmat pozat extra ) bun intram in muzceu in prima camera o doamna ne da biletu ne invita sa vizitam intram in stanga maxim dar maxim am zis 10 arme pumnale ceva lanci , sabi cu lama curba .. ma rog niste armuri chestie deastea camera nu avea alta usa no ce sa zic sigur pe dreapta ii mai mare na intoarcem in camera din drepta intrari .. acolo supriza aceasi poveste 10 arme fara alta usa bine ne intoarcem la doamna poate am ratat ceva din pacate nu ( sau poate din fericire ) atat a fost tot bine iesim

vrem sa urcam la Biserica din Deal …dorim sa intram iara platim 3 lei taxa nu avem voie sa filmam ( lacas de cult domnule ) nu avem voie sa facem poze ( strici domnule picturile cu blitzu tau nu-i voie ) bine tin sa mentionez ca aici a fost singuru loc in care tipu parea interesat sa ne explice ceva , intram pe pereti nu era nimic erau goi probabil vizitam cripta de sub altar cripta care era un fel de santier dezolant mizerie praf si miros de umezeala nu cred ca am poposit 3 minute am plecat foarte bine dispus … cu memorie excursie intr-un oras european unde am vizitat multe locatii superbe fara sa platesc nimic ..oricum ceea ce-i ciudat sunt preturile si nr mare de turisti care ajung la sighisoara ..”

O intrebare pe zi (III)

        Gasesc , printre comentariile semnate “anonim” , unul interesant :

 

 Textul este acesta :

Anonim a introdus un nou comentariu privind postarea dvs. "O intrebare pe zi":

 Daca tot ati depistat aceste legaturi, atunci ar trebui sa publicati toate aspectele: www.xxxxxxx.ro este controlata de George Soros. Iar trustului Mihai Eminescu le apartin cei mai bogati oameni din lumea noastra... mai recherati putin si o sa intelegeti ce se pregateste in Malancrav si Sighisoara.

Publicat de către Anonim pe Fragmentarium la 10 ianuarie 2011, 00:14.

Initial am crezut ca este vorba de o tentativa (stangace) de a promova site-ul reclamat ca fiind controlat de Sörös (in paranteza fie spus , site-ul respectiv nu merita efortul) . Verificand sursa mesajului* , am inceput sa banuiesc ca este mai mult decat atat . Prin urmare , tin sa il asigur (si) pe autorul mesajului ca voi publica , in continuare , relativ la toate subiectele abordate . Cu doua precizari : 1) nu sunt grabit si 2) verific temeinic fiecare aspect despre care scriu . 

Daca cumva pomenitul autor anonim are informatii despre MET si/sau activitatea din Romania a numitului Sörös , informatii pe care doreste sa le faca publice (si intelege sa le certifice prin semnatura) , acest blog ii sta la dispozitie . Spre exemplu , as fi deosebit de interesat despre ce anume crede autorul anonim ca  “se pregateste in Malancrav si Sighisoara” .  In alta ordine de idei , specific ca nu cred ca “cei mai bogati oameni din lumea noastra” apartin “trustului Mihai Eminescu” (chiar daca printre acestia il numarati si pe Charles al Britanniei) . Oricum , voi rechera-cerceta  in continuare (research se spune , in lb. romana , a cerceta) inclusiv in aceasta directie . 

Pana una-alta , o intrebare : este adevarat ca Mihai Eminescu Trust Sighisoara are o purtatoare de cuvant (adica o persoana care poarta vorbele) platita cu peste 2.000 (2.200 ?) de euro lunar ? Adica cu de peste 10 ori mai multi bani decat castiga un medic rezident sau un profesor debutant ? Daca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ , care sunt , oare , serviciile prestate de aceasta responsabila cu purtatul vorbelor , servicii care reclama o renumeratie atat de substantiala ? Iar daca o simpla purtatoare de vorbe este atat de bine renumerata , oare cat castiga alte persoane , aflate in diverse alte pozitii in ierarhia MET-ului ? Si , la urma-urmei , de unde si pentru ce banii ?

Anonimule , credeti ca ati putea raspunde ?

* iata sursa mesajului :

  

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (VI)

        6. Sfaramarea traditiei (I)

Mi se pare util sa incep reproducand sfarsitul capitolului :

“… Ura nu te face doar orb şi surd , ci te poate (s.m.) face şi incredibil de prost . E greu să-i convingem de propriul lor inte­res pe cei care ne urăsc . Va fi greu să le explicăm că tot ceea ce a luat naştere în decursul evoluţiei culturale e la fel de indispensabil şi demn de ve­neraţie ca şi rezultatul evoluţiei filogenetice , va fi greu să le explicăm că o cultură (s.m.) poate fi stinsă ca flacăra unei luminări” .

Se poate pune intrebarea de ce este atat de importanta o cultura anume cand noi nu numai ca avem acces simultan si instantaneu la orice cultura , dar traim intr-o societate globalizata , postmoderna , care relativizeaza* totul , inclusiv realitatea oricarei constructii sociale .  

Pentru a raspunde acestei intrebari , Lorenz pleaca de la constatarea catorva analogii si diferente remarcabile intre devenirea filogentetica a speciilor si dezvoltarea culturilor .

Prima diferenta esentiala intre cele doua procese este timpul necesar , “marimea raportului din­tre cele doua viteze atingand puteri de ordinul zecilor” . Cauzele acestei diferente sunt gandirea conceptuala si limbajul specifice exclusiv omului . Aceste doua caracteristici unice permit transmiterea cunostintelor dobandite individual , proces care sta la baza oricarei culturi (traditia cumulativa) . In sine , aceasta capacitate  echivaleaza cu transmiterea insusirilor dobandite (o a doua diferenta esentiala intre cele doua procese) .

In pofida acestor diferente esentiale , unicul criteriu de selectie care opereaza in cadrul ambelor procese este , in esenta , identic , respectiv “alegerea dupa o verificare temeinica” .

Este de retinut ca inclusiv inventiile si descoperirile datorate ratiunii capata caracter religios (de ritual) daca au fost transmise prin traditie un timp suficient de indelungat . Din acest motiv , este dificil de deosebit care din normele traditionale de comportare sociala caracteristice unei culturi au luat nastere dintr-o superstitie intamplatoare si care dintr-o necesitate rationala . Fortand concluzia , pare ca orice traditie transmisa peste intervale mari de timp capata fie caracter doctrinar , fie caracterul unei superstitii .

In pofida aparentelor , acest fapt nu este o eroare , ci o garantie ca ceea ce a fost o data verificat va fi pastrat . Extrapoland , acest mecanism indeplineste in evolutia culturii rolul genomului in cadrul transformarii speciei .       

        Concluzie preliminara : pastrarea si transmiterea datelor este mult mai importanta decat acumularea de date noi . Faptul ca nu avem instrumente stiintifice prin care sa discernem care din datele unei culturi sunt superstitii de care ne putem dispensa si care sunt bunuri indispensabile ar trebui sa ne faca extrem de precauti cu indepartarea arbitrara a elementelor unei culturi .

Corolar : convingerea irationala ca numai ceea ce poate fi inteles rational (la limita , dovedit stiintific) trebuie pastrat are consecinte nefaste . Impingand aceasta credinta catre consecintele ei ultime , vom ajunge la concluzia “că ştiinţa ar putea isca pur şi simplu din neant în mod raţional o întreagă cultură , cu tot ceea ce ţine de ea” , concluzie evident eronata .    

Prin urmare , subaprecierea (uneori refuzul arogant si agresiv - vezi manifestari de tip Lengyel) fondului nerational al unei culturi  conduce la distrugerea respectivei culturi .

* in context , a relativiza poate inseamna a anula .
 

2010 : privind inapoi cu obidă

- In “noaptea dintre ani” (cliseu stupid) m-a incercat o curiozitate oarecum masochista si am prapadit cateva ore privind programele televiziunilor . Daca ar fi sa le calific folosind un singur cuvânt , as ezita intre țigănie si promiscuitate .    

- Ni se repeta in nestire ca 2011 va fi un an dificil , dar care va marca inceputul “iesirii din criza” (alt cliseu grețos) . Printre argumente , “Germania a iesit deja din criza si a trecut pe creștere” . Se eludeaza (intentionat sau din prostie) fondul problemei : tocmai obsesia creșterii a generat aceasta criza , care , de fapt , nu este una , ci mai multe . Ceea ce am trait in 2010 este doar preambulul a ceea ce va urma .

- In pofida starii de fapt , s-au cheltuit sustinut bani publici pentru tot felul de nimicuri (in context , cheltuit e un fel de eufemism) . Exemplu : frunza numitei Udrea . Dincolo de tâlharie , un aspect mult mai grav : logo-ul “brandului de tara” (alta sintagma scârboasa) contine grafia ROMania . Ce idee poate induce aceasta grafie in capetele (care suna a doaga) “publicului tinta” (alta constructie lexicala scrâșnită) ?    

- Pentru Sighisoara , 2010 a fost (și) anul in care senatorul (patruns in Senat pe usa din dos) Bașa si-a dat in folosinta hotelul cât hangarul , hotel  trântit (cvasi ilegal) fix in buricul targului . Dincolo de legalitatea discutabila , măgăoaia jigneste ochiul trecătorului* si se potriveste-n peisaj ca nuca-n părete ...

- In contrapondere , 2010 a fost (si) anul in care monopolul amintitului senator (senator care , mai nou , se semneaza Presedinte peste Comisia pentru muncă , familie şi protecţie socială din Senat) asupra televiziunii prin cablu (locale) ia sfarsit . Sa fie-ntr-un ceas bun …   

- Apropos de turism si de Sighisoara : constat ca pe masura ce numarul turistilor aflati in trecere prin Sighisoara scade vizibil - trend care se va pastra in viitorul previzibil (ca sa uzez de o sintagma draga papagalilor cu pretentii de elite) , numarul hotelurilor si al pensiunilor sighisorene creste sustinut . Ce va rezulta din aceasta relatie de curata inversa proportionalitate este , cred eu , destul de clar pentru toata lumea . Pentru toata lumea , cu exceptia lacomilor . Lacomi care continua sa siluiasca Cetatea si comunitatea care-i suporta , continua sa tina cu dintii si cu ghearele de tarifele nejustificat de mari , continua sa ceara bani grei pentru meniuri mediocre , continua sa pretinda tot felul de privilegii , s.a.m.d. .

______________________________________________________

Rememorand cursul evenimentelor si concluzionand , in fata ochilor imi joaca imaginea lui Haplea taindu-si craca de sub picioare …  

* am in vedere trecatorii daruiti cu un minim simt estetic . Sau macar cu bun simt .